La sase dimineata ne-a trezit o voce langa cort: „Sir, tea or coffee?”. Uitasem de cat de normal poate fi asa ceva, dar Adriana a fost surprinsa. Ceaiul cu lapte si biscuiti ne-a motivat sa scoatem nasul afara si, o ora mai tarziu, sa plecam la o plimbare matinala prin jungla.
Dimineata, pe malurile raului Cauvery (Kaveri)
N-am avut bafta sa vedem animale mari (ci doar aproape sa calcam in niste balegi imense de gaur, un fel de bizon al locului), insa ne-am delectat cu birdwatching pe malurile raului, unde pasarile se inghesuiau in campul binoclului.
Cu ochii pe pasari
Rabdarea ne-am pierdut-o repede, mai ales ca la ora 9 mahoutii au scos la spalat elefantii si ne-am grabit sa dam o mana de ajutor. Sapte elefanti, de la cel mai mic care avea doi ani si un chef nebun de balaceala pana la veteranul turmei, de 51 de ani, au inotat si au fost spalati pe indelete. E o experienta unica, mai ales ca nu se intampla intr-o cada cu apa cu aroma de trandafiri, ci pe malurile raului, unde prima grija a elefantilor care intra in apa este sa-si goleasca vezica si intestinele la picioarele tale.
Un tanar cu chef de balaceala
Si alti doi tineri voluntari la spalat elefanti
Pentru eforturile noastre am fost rasplatiti cu o plimbare in spinarea veteranului, dupa ce am asistat la micul dejun al pachidermelor, care consta in niste galuste din orez si alte ingrediente, cantarind fiecare cel putin 5 kg. Inutil sa spun ca astea erau un fel de snacks-uri pentru elefanti, care se pregateau de pascut restul de 150 kg de papa necesar zilnic, lucru care le lua cam 18-20 ore pe zi. Atunci am inteles de ce elefantii n-au timp niciodata sa se plictiseasca.
La plimbare
Dupa ce elefantii au scapat de noi, ne-am mai odihnit ceva timp pe un hamac imens intins intre copaci, despre care initial as fi zis ca e un fel de capcana de elefanti. Odihna care ne era necesara pentru drumul lung care ne astepta spre urmatoarea destinatie, Goa.
Doi elefanti se leganau pe o panza de paianjen, lalalaaaa….