In Bali, la fel de mult ca in restul Indoneziei, timpul e ceva flexibil–‘rubber time’ inseamna ca e ok sa intarzii in limite care la noi n-ar fi considerate decente. Asa ca am ramas surprinsi sa il vedem pe Made sosind la punctul nostru de intalnire la fix 8.30 dimineata.
Am plecat spre lacurile din muntii din nord, unde se gaseste Pura Ulun Danu Bratan, cel mai fotogenic templu din Bali, care a tinut sa pozeze solemn pentru noi chiar si in conditiile in care ceata invaluia lacul, se apropia ploaia si era invadat de familiile de indonezieni si balinezi iesiti duminica la iarba verde.
Pura Ulun Danu Bratan
Ploaia care a urmat venirii noastre ne-a taiat cheful de explorat lacurile, asa ca am pornit spre un alt obiectiv, templul Gunung Kawi, descris de Lonely Planet ca fiind cel mai spectaculos din zona. Dupa cum se vede din poza de mai jos, plus marturiile noastre frustrate, nu e nimic spectaculos in a cobori si urca cateva sute bune de trepte pentru ca sa vezi doar niste altare sapate in stanca si cateva zeci de tarabe cu suveniruri de-a lungul obositorului drum.
Gunung Kawi
Asa ca am sters de pe lista toate obiectivele din zona (Goa Gajah, Pejeng, Yuh Pulu, Pura Kebo Edan si inca vreo doua cu nume la fel de sugestive) si l-am redirectionat pe Made catre cateva sate mai cunoscute pentru mestesugari de tot felul.
Primul sat, Singapadu, e faimos pentru sculptorii de masti pentru dansurile traditionale balineze. Cu toate astea, ne-a fost greu sa gasim un sculptor, pe stradute departate de strada principala. Insa cautarea a meritat, si ne-am holbat mult peste umarul sculptorului, respectiv pe rafturile din atelierul sau.
Masti traditionale in Singapadu
Tegallalang e renumit pentru sculpturile in lemn, iar de-a lungul strazii spre Ubud sunt presarate sute, daca nu mii de magazine. Aici se fac o mare parte din sculpturile ‘primitive’, presupus importate de la triburi din Papua, Sumatra, Borneo sau Insulele Moluce, precum si multe alte antichitati. Nici macar nu se sfiesc sa ascunda, dupa cum arata multe pancarte.
Am dat insa si peste ateliere ale unor sculptori pasionati (spre obsedati) de anumite teme, ateliere care ne-au mai destins dupa orele petrecute printre magazine alternand intre kitsch si traditional.
Designer de signalectica
Obsesia pasarii mitologice, Garuda